Iarna

de George Cosbuc

Iarna-i un vestit dulgher
Ca ea poate, cand voieste,
Peste rauri pod sa puie,
Fara lemn si fara cuie,
Fara nici un pic de fier.
Si gateste-asa deodata,
Pod intreg dintr-o bucata.

Iarna-i gradinar cand vrea
Pune albe flori pe geamuri,
Fara frunze si cotoare,
Fara chiar sa aiba soare.
Mie-mi place sa sunt din gheata
Dar, cand sufli, pier din fata.

Nici un comentariu. Tu ce parere ai?

Spune-ti parere sau pune o intrebare:

Nume

Adresa e-mail

Website

Mesaj